Câteva clădiri condensează istoria orașului și apar pe orice carte poștală. Mai jos, reperele esențiale — pentru toate locurile vizitabile, vezi obiective. Majoritatea sunt concentrate pe un coridor relativ scurt, între Piața Victoriei și Piața Unirii, ceea ce le face ușor de parcurs la pas.
Ateneul Român
Sala de concerte emblematică a orașului, ridicată după planurile arhitectului francez Albert Galleron și inaugurată în 1888, în stil neoclasic cu cupolă. Este sediul Filarmonicii „George Enescu" și unul dintre simbolurile culturale ale României. Construcția a fost finanțată parțial printr-o subscripție publică, sub deviza „Dați un leu pentru Ateneu", iar sala mare e decorată cu o frescă circulară ce înfățișează momente din istoria românilor.
Palatul Parlamentului
Uriașul edificiu construit în anii '80 sub Ceaușescu, una dintre cele mai mari clădiri administrative din lume. Ridicarea lui a presupus demolarea unei mari părți din vechiul oraș, în zona dealului Uranus. Astăzi găzduiește Parlamentul și un muzeu de artă contemporană (MNAC). O parte din săli pot fi vizitate cu tur ghidat și rezervare prealabilă.
Arcul de Triumf
Arcul actual din piatră a fost realizat în 1935–1936 după proiectul arhitectului Petre Antonescu, pe locul unor arce anterioare din lemn. Comemorează victoria și unirea României după Primul Război Mondial. Se află în nordul orașului, pe Șoseaua Kiseleff, iar la interior are o scară care urcă spre o terasă deschisă publicului în anumite zile.
Casa Presei Libere
Fostă Casa Scânteii (1952–1957), în stil realist-socialist, inspirată de blocul central al Universității Lomonosov din Moscova. A fost cea mai înaltă clădire din București timp de o jumătate de secol. Astăzi găzduiește redacții, edituri și birouri, iar în fața ei se întinde o esplanadă largă, reper pentru evenimente și plimbări.
Palatul CEC
Clădire-simbol de pe Calea Victoriei, ridicată după planurile arhitectului Paul Gottereau și deschisă în 1900, în stil eclectic francez, cu cupola sa de sticlă și metal. Se află față în față cu Muzeul Național de Istorie a României (fostul Palat al Poștelor), formând unul dintre cele mai fotografiate fronturi de pe Calea Victoriei.
Universitatea București
Clădirea istorică din Piața Universității, reper al vieții academice și civice a orașului. Piața din fața ei a fost, în decembrie 1989 și după, un loc central al manifestațiilor — așa-numitul „kilometru zero" al protestelor. Datarea și autorul exact al corpului inițial rămân de verificat.
Hanul lui Manuc
Vechi caravanserai ridicat în 1808 de negustorul armean Manuc Bei, în limbaj de inspirație brâncovenească. Astăzi funcționează ca restaurant și e una dintre cele mai fotografiate curți din Centrul Vechi. Curtea interioară cu galerii de lemn pe două niveluri e una dintre puținele structuri de han păstrate din vechiul oraș comercial.
Curtea Veche
Urmele Curții Domnești medievale, nucleul în jurul căruia s-a format orașul, legat de domnia lui Vlad Țepeș. Aici începe, practic, istoria Bucureștiului. Tot aici se află Biserica Curtea Veche (Sfântul Anton), considerată cea mai veche biserică păstrată din oraș.
Palatul Regal (MNAR)
Fostă reședință regală de pe Calea Victoriei, astăzi sediul Muzeului Național de Artă al României (MNAR), cu colecții de artă românească, europeană și orientală. Clădirea dă spre Piața Revoluției, unde se află și Memorialul Renașterii, dedicat victimelor din decembrie 1989.
Biserica Stavropoleos
Mică bijuterie în stil brâncovenesc, sfințită în 1724, renumită pentru fațadele sculptate, coloanele de piatră și curtea sa liniștită din inima Centrului Vechi. Mănăstirea adăpostește o colecție valoroasă de icoane și carte veche și e cunoscută pentru corul ei de muzică bizantină.
Pe scurt, pentru un tur la pas
Aproape toate reperele de mai sus se pot lega într-o singură plimbare de-a lungul Căii Victoriei, completată de o abatere în Centrul Vechi pentru Curtea Veche, Hanul lui Manuc și Stavropoleos. Pentru localizare și program, deschide fișa fiecărui reper din obiective.
